numarul 1, martie 2003

Holocaustul culturii crene

Unul dintre tezaurele inestimabile ale crestinismului românesc antebelic l-a constituit numãrul impresionant de biblioteci crestine. „Ateismul militant de stat" a distrus cu ferocitate orice fond de carte crestinã aflat în mii de biblioteci particulare sau publice. Au fost tolerate, în anumite orase mari, doar câteva „biblioteci de stat" cãrora cenzura comunistã le-a impus „epurarea ideologicã" si faimoasele fonduri de carte „S" (secret). În rest, tot ceea ce a însemnat carte crestinã, revistã, ziar sau publicatie religioasã, brosuri populare, în colectie sau tiraj de masã, a fost confiscat, distrus sau dispãrut fãrã urmã. In numãrul-pilot al revistei Rost am publicat o parte din titlurile dispãrute definitiv din circuitul public dupã 1947, grupate tematic.

Cãrti crestine din „Fondul Secret" al Bibliotecii Centrale Universitare din Iasi

În primavara anului 1990, timp de o sãptãmânã, am lecturat aproape toate fisele fondului de carte tinut la secret de regimul comunist (asa numitul Fond "S", cu fise însemnate printr-o literã "S" de culoare rosie). Fisierul "Fond secret" s-a aflat o bunã bucatã de vreme expus publicului la Biblioteca Centralã Universitarã "Mihai Eminescu"(BCU) din Iasi. Practic, am avut de consemnat si rãsfoit fise de cãrti si autori pusi la index de un regim politic care a vãzut în gândirea crestinã un adevãrat dusman de moarte. O treime din totalul fiselor „secrete"  erau din fondul de carte crestinã.

Pagini dintre cele mai valoroase, mai ales dintre cele de gândire teologicã, stau încã ascunse în fisierele fostului fond „S", în vreme ce teologii si gânditorii contemporani, „de tranzitie" cautã pe aiurea, cu ajutorul a tot felul de burse „ecumenice" si studii cosmopolite duhul Ortodoxiei nationale mult-pãtimitoare.

Gruparea pe capitole de mai jos ne-a fost inspiratã de tematicile unor biblioteci si colectii arhicunoscute în epocã.

Biserica nationalã

I. Câmpeanu, Comorile Bisericii Crestine, 1931; Teodor N. Popescu, Vitalitatea Bisericii Ortodoxe, 1942; Tit Simedrea, Biserica Rãsãriteanã, 1928; serie de autori: Biserica, neamul, cultura, 1936 (ciclu de conferinte tinute de cei mai de seamã teologi ai vremii); I.P.S. Mitropolit dr. Nicolae al Ardealului, Biserica neamului si drepturile ei, Sibiu, 1928.

Duhul Ortodoxiei  

*** Iubirea Ortodoxiei, 1939; *** Lupta Ortodoxiei împotriva materialismului, 1933;   Marin C. Ionescu, Altarul si amvonul, 1942; Marin C. Ionescu, Catedra si amvonul. Lecturi practice de predici si conferinte religioase, 1942; Ionitã Nicodem, Între Hristos si Antihrist. Din problemele crestinismului practic, 1939; Popa Grigore, În duhul Ortodoxiei Nationale, 1942; I.P.S. Mitrop. Dr. Nicolae al Ardealului, Evanghelia si Democratia. Ortodoxia si Neamul. Biserica si Statul, 1923.

Nationalismul-crestin

*** Doctrina nationalist-crestinã. Introducere, 1928; C. Danita, Elemente de doctrinã nationalist-crestinã, 1932: Octavian Goga, Ideea national-crestinã, 1935; N. Gr. Popescu-Prahova, Crestinism si Natiune. Patrie si Religiune, 1942; idem, Un neam si un suflet, 1923; D. Murãrasu, Nationalismul lui Mihail Eminescu; Vasile Marin, Cuvinte cãtre studenti - 1937; Ion Mota, Cranii de lemn, 1936; N. Rosu, Dialectica nationalismului; serie: Biblioteca iubirii de Neam.

Ortodoxie si Natiune

Mihail Manoilescu, România si Ortodoxia; Radu A. Florescu, Dogme, rasã, natiune, stat, 1934; N. Porsena, Regenerarea Neamului Românesc; Simion Mehedinti-Soveja, Cãtre noua generatie. Biseria-Scoala-Armata-Tineretul, 1928.

Crestinismul social

*** Biserica si problemele sociale, 1933 (ciclu de conferinte); Serban Ionescu, Aspectul social al ortodoxiei (conferinte), 1943-1944; Teodor N. Popescu, Familia si religiunea; Gh. Sãndulescu, Conceptia crestinã despre proprietate si dusmanii ei, Tip. Mânãstirii Neamt, 1932.

Misionarism, omiletica, catehetica

Cãlãuza bunilor crestini, 1927; Spiridon Cândea, Hristos si Mântuirea sufleteascã a orasenilor; Petre Domsa, Învãtãturi crestinesti pentru toate duminicile de peste an, pentru sãrbãtori mai însemnate si altele, 1937; Simion Mehedinti, Parabole si învãtãturi din Envanghelie, 1935; Grigorie Gh. Comsa, Brazde în ogorul Ortodoxiei. Cuvântãri ocazionale si articole, 1932; Evanghelia si neamul, 1935; Flori din gradina sufletelor, 1934; În slujba misionarismului ortodox, 1930; Ortodoxia si românismul în trecutul nostru, 1933; Popasuri în via Domnului, 1931; Spre zãri ale vesniciei. Predici, cuvântãri, articole, 1933.

Comunism, francmasonerie, iudaism

E. Diaconescu, Imperialismul moscovit si Ortodoxia, 1943; Inochentie Episcopul, Apãrarea religiei împotriva ateismului si comunismului, 1938; I. Gh. Savin, Iconoclasti si apostati contemporani, 1932;  Ioan St. Popescu, Lectiuni duminicale. Francmasoneria, 1934; Prof. dr. univ. Nicolae Paulescu, Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, Buc., 1913; întreaga operã apologeticã si seria de brosuri populare Biserica si Sinagoga; Editura Sfintei Episcopii a Argesului, Crestinismul si Francmasoneria. Ce este Francmasoneria pentru poporul crestin. Mijloacele popoarelor crestine de a o combate, 1934; Ilariu Dobridor, Decãderea dogmelor; Ioan Nor Mironescu, Moldova crestinã si judaismul talmudic, 1927; Ioan I. Mota, Protocoalele înteleptilor Sionului (traducere si comentarii), 1923;  Prof. univ. dr. N. Popescu - Mãlãiesti, Iudeii si romanii, 1939;  Bibl. Inst. Biblic al BOR, Studiu asupra Francmasoneriei, de Mitropolit Nicolae al Ardealului (aprobat de Sf. Sinod, 1937).

Tinerimea crestinã

Biblioteca Tinerii Crestini: Pr. dr.Vasile Coman, Hristos si tineretul. Meditatii religioase, 1943; Mircea Vulcãnescu si Mihail Manoilescu, Tendintele tinerei generatii. Douã conferinte, 1934; Grigorie Gh. Comsa, Pentru viitorul tineretului român, 1931.

Distrugerea Bibliotecii de Teologie de la Cernauti

Pierderea Bucovinei de Nord, odatã cu invazia bolsevicilor în România Mare, la 23 august 1944, a însemnat pentru Bisericã pierderea unui mare centru de culturã nationalã crestin-ortodoxã. La Cernãuti se formase în timp, dupã modelul învãtãmântului superior nemtesc, o viguroasã Facultate de Teologie Ortodoxã. Toti profesorii de teologie aveau cel putin un doctorat într-o mare universitate din Apus, iar cursurile si tratatele lor tineau pasul cu tot ce apãrea ca noutate editorialã sau bibliograficã în academiile occidentale. La Cernãuti s-au format teologi si profesori de religie ale cãror nume s-au impus în învãtãmântul românesc de toate gradele. Ba chiar la anumite discipline în Facultatea de teologie din Cernãuti existau profesori titulari care nu îsi aveau egali în restul centrelor (din Bucuresti, Sibiu sau Iasi). Sã-i amintim aici pe savantul prof. dr. Vasile Gãinã (cu un tratat unic la acea vreme în teologia rãsãriteanã si care intrase în toate bibliotecile marilor Academii teologice din Apus – e vorba de Teoria revelatiei), pe prof. dr. N. Cotos, pe prof. dr. Em. Voiutschi (autorul unui inegalabil, pânã astãzi, Tratat de moralã ortodoxã), pe prof. dr. Eusebie Popovici, pe canonistul docent V. Sesan.

Acesti nemuritori dascãli de teologie ortodoxã au instruit, educat si format duhovniceste o preotime bucovineanã de elitã, care a reusit - sub vicisitudinile istoriei - sã mentinã vie ortodoxia româneascã.

Regimul sovietic a distrus, dupã ocupatie, întregul fond de carte al centrului universitar teologic din Cernãuti, prin confiscare, incendiere sau depozitate improprie. Spun martorii acelei nenorociri cã nu s-a putut salva decât ce au luat cu ei refugiatii, în zilele când Facultatea de Teologie de la Cernãuti a fost mutatã la Suceava, unde - dupã un an sau doi - putinele cãrti, reviste sau manuscrise salvate aveau sã intre pe mâna bolsevicilor autohtoni. In asemenea conditii de prigoanã, au dispãrut pentru totdeauna fondurile de carte ale Bibliotecii de Teologie Cernãuti, ale Bibliotecii si Museului Arhidiecesan Cernãuti, ale Bibliotecii si Arhivei „Societãtii pentru Culturã si Literatura Românã" Cernãuti.

Dimensiunile acestui holocaust cultural este astãzi practic imposibil de estimat. Au fost distruse editii Princeps ale unor tratate si cãrti ideologice valoroase, precum si manuscrisele lãsate spre tipãrire, între anii 1860-1825, de o seamã de teologi, clerici sau mireni (intelectuali de marcã ai Bucovinei, care si-au donat opera scrisã bibliotecilor si societãtilor de culturã din Cernãuti).

Sã citãm câtiva autori de astfel de manuscrise dispãrute: Prof. dr. Nicolai Hacman (1808-1892), Tratat de teologie moralã (1859); Prof. dr. Ioan Calinciuc (1812-1875), Tratat de teologie dogmaticã (1860); Prof. dr. Vasile Ianovici (1806-1866), Chrestomatia limbii grecesti a Sfintilor Pãrinti si a altor scriitori bisericesti (1860) si Biblia în limba românã; Prof. dr. C.A. Morariu, Teologia moralã (1892), în epocã, un foarte apreciat tratat; Prof. dr. St. Saghin, Explicarea Predicei de pe Munte; Dimitrie Dan, membru corespondent al Academiei Române, Sf. Traditiune este asemenea izvor al revelatiunii Dumnezeiesti ca si Sf. Scripturã, 1879 (acest teolog a lãsat peste 20 de alte manuscrise).

Acestia si multi alti autori cu opere astãzi dispãrute sunt consemnati în cartea Rolul preotimii bucovinene în mentinerea românismului, de la robirea (1775) - la dezrobirea Bucovinei, de Dan Dimitrie, Cernãuti, 1925.

Odatã cu distrugerea bibliotecile mai sus amintite, s-au pierdut pentru totdeauna si valoroase colectii de reviste, ziare sau diverse publicatii în care au semnat preotimea si intelectualitatea crestinã din Bucovina. Cea mai importantã, desigur, a fost revista de teologie ortodoxa Candela.

Tot fãrã urmã au dispãrut colectiile urmãtoarelor publicatii: Viitorul - foaie clericalã din Cernãuti; Desteptarea si Steluta - gazete poporale pentru crestini; Glasul Bucovinei, Gazeta Bucovinei, Armonia - reviste de culturã crestinã; Foaia Poporului, Foaia Sãteanului, Calendarul Poporului - gazete crestin-ortodoxe pentru popor; Bucovina - ziarul românilor bucovineni. În toate aceste publicatii au apãrut, de-a lungul vremii, mii de articole inspirate din învãtãturile Bisericii, prin genuri publicistice astãzi marginalizate în presa complet laicizatã. Ne referim la cuvântãri religioase, conferinte pastorale, predici, omilii, discursuri, panegirice etc. - o adevãratã hranã duhovniceascã pentru un popor altadatã însetat de credintã si de culturã crestinã.

O soartã si mai cumplitã avea sã o aibã fondul de carte crestinã din patrimoniul Facultãtii de Teologie Ortodoxã din Chisinãu: întreaga bibliotecã a fost aruncatã în foc de agentii NKVD.

Silviu Alupei