|
||||||||||||||||||||||||||
|
numarul 1, martie 2003 |
||||||||||||||||||||||||||
|
Semnale editoriale
Sfântul Ioan al Crucii, Integrala operei poetice
Editura Christiana incepe acest an editorial in fortă, cu un volum deosebit: Integrala operei poetice a Sfântului Ioan al Crucii, cu textul spaniol original si cu fragmente din comentariile teologice in proză. Traducerea in româneste apartine Ancăi Crivăt si lui Răzvan Codrescu. Editia este ingrijită, cu o prefată si note de subsol de aceeasi Anca Crivăt. Intr-o notă, aflată pe ultima copertă, se arată: ”Cu Sfântul Ioan al Crucii (1542 – 1591) Apusul a cunoscut unul dintre momentele lui de gratie mistică, iar Spania crestină si imperială, la apogeul gloriei sale, si-a agonisit cea mai desăvârsită expresie lirico-religioasă in grai castilian. In poezia misticului carmelitan, ca si in vestitele sale comentarii teologice in proză, se intâlnesc traditia mistico-teologică a Răsăritului (mai ales Dionisie Pseudo-Areopagitul si Sfântul Ioan Climax) cu traditia mistico-teologică a Apusului (mai ales Sfântul Bernard si Meister Eckart), mărturisind, o dată mai mult, unitatea esentială a Europei crestine”.
Ieromonahul Rafail Noica, Cultura Duhului
Retrasul si âmbunătătitul ieromonah Rafail, fiul filosofului Constantin Noica, nu obisnuieste să-si scrie gândurile, căci pretuieste mai mult transmiterea lor prin graiul viu. Totusi, cei flămânzi după un cuvânt de folos de la el sunt foarte numerosi si destul de putini reusesc să-l afle direct din gura Părintelui. Drept pentru care, Părintele Rafail a fost convins să se lase inregistrat cu diverse prilejuri. Transcrierea acestor inregistrări a fost inchisă intre copertile unui volum intitulat Cultura Duhului, apărută la Editura Intregirii din Alba Iulia (2002). Astfel ne âmpărtăsim din gândurile Părintelui Rafail despre ”Cuvântul lui Dumnezeu – Cultura Duhului”, duhovnicie, pocăintă, frica lui Dumnezeu, post si iertare, despre om.
Bogdan George Rădulescu, Pentru o nouă Dreaptă
Volumul de debut al colaboratorului nostru Bogdan George Rădulescu, Pentru o nouă Dreaptă (Ed. Dacia, 2002), este de natură să nască dezbateri aprinse. Considerată de Teodor Baconski drept “cea mai sistematică sinteză românească despre rădăcinile, ipostazele contemporane, dificultătile teoretice, tribulatiile volitive si virtualitătile dinamice ale gândirii de dreapta”, va deranja, inevitabil, atât la stânga, cât si la dreapta. Reactia adversă a Stângii – dar mai ales a stângistilor infestati de political corectness – este de la sine explicabilă si asteptată. Cea dinspre Dreapta, insă, va fi declansată de viziunea “originală” a autorului asupra temei si mai cu seamă de o serie de judecăti de valoare pe care le face pe seama Dreptei de ieri si de azi. Bogdan George Rădulescu arată si care sunt, din punctul său de vedere, orientările pentru constructia unei noi Drepte in România de astăzi, repere care suportă destule obiectii. Pentru că aici ne-am propus doar un scurt semnal editorial, vom reveni cu o amplă analiză asupra cărtii.
Ion Vlăducă, Firmilian Gherasim, Ortodoxia si eroarea evolutionistă
Editura Scara combate, prin brosura Ortodoxia si eroarea evolutionistă (2002), serios si credibil, cu argumente stiintifice, unei teorii care bulversează de prea multă vreme intreaga lume. Volumul biofizicianului Firmilian Gherasim (astăzi monah) si al matematicianului Ion Vlăducă arată că evolutionismul, în întelegerea lui strict stiintifică, este întesat de erori de logică si de neadevăruri. Lista cu cele mai frecvente 13 erori de logică în rationamentele evolutioniste ne îndreptătesc să spunem că omului i s-a întâmplat ceva grav: bolile sufletesti ale umanitătii îi atacă deja creierul, ratiunea. Ni se explică că evolutionismul este de două feluri: ateist – care afirmă că speciile de animale s-au transformat unele in altele, in miliarde de ani, de la formele unicelulare până la om; si teist – erezia care sustine ca evolutia speciilor s-a petrecut prin lucrarea directă a lui Dumnezeu. Autorii demontează ambele ipoteze cu instrumente stiintifice. |
||||||||||||||||||||||||||