Integrala operei poetice

Editura Christiana incepe acest an editorial in fortã, cu un volum deosebit: Integrala operei poetice a Sfântului Ioan al Crucii, cu textul spaniol original si cu fragmente din comentariile teologice in prozã. Traducerea in româneste apartine Ancãi Crivãt si lui Rãzvan Codrescu. Editia este ingrijitã, cu o prefatã si note de subsol de aceeasi Anca Crivãt. Intr-o notã, aflatã pe ultima copertã, se aratã: ”Cu Sfântul Ioan al Crucii (1542 – 1591) Apusul a cunoscut unul dintre momentele lui de gratie misticã, iar Spania crestinã si imperialã, la apogeul gloriei sale, si-a agonisit cea mai desãvârsitã expresie lirico-religioasã in grai castilian. In poezia misticului carmelitan, ca si in vestitele sale comentarii teologice in prozã, se intâlnesc traditia mistico-teologicã a Rãsãritului (mai ales Dionisie Pseudo-Areopagitul si Sfântul Ioan Climax) cu traditia mistico-teologicã a Apusului (mai ales Sfântul Bernard si Meister Eckart), mãrturisind, o datã mai mult, unitatea esentialã a Europei crestine”.

Ieromonahul Rafail Noica,

Cultura Duhului

Retrasul si âmbunãtãtitul ieromonah Rafail, fiul filosofului Constantin Noica, nu obisnuieste sã-si scrie gândurile, cãci pretuieste mai mult transmiterea lor prin graiul viu. Totusi, cei flãmânzi dupã un cuvânt de folos de la el sunt foarte numerosi si destul de putini reusesc sã-l afle direct din gura Pãrintelui. Drept pentru care, Pãrintele Rafail a fost convins sã se lase inregistrat cu diverse prilejuri. Transcrierea acestor inregistrãri a fost inchisã intre copertile unui volum intitulat Cultura Duhului, apãrutã la Editura Intregirii din Alba Iulia (2002). Astfel ne âmpãrtãsim din gândurile Pãrintelui Rafail despre ”Cuvântul lui Dumnezeu – Cultura Duhului”, duhovnicie, pocãintã, frica lui Dumnezeu, post si iertare, despre om.

Bogdan George Rãdulescu,

Pentru o nouã Dreaptã

Volumul de debut al colaboratorului nostru Bogdan George Rãdulescu, Pentru o nouã Dreaptã (Ed. Dacia, 2002), este de naturã sã nascã dezbateri aprinse. Consideratã de Teodor Baconski drept “cea mai sistematicã sintezã româneascã despre rãdãcinile, ipostazele contemporane, dificultãtile teoretice, tribulatiile volitive si virtualitãtile dinamice ale gândirii de dreapta”, va deranja, inevitabil, atât la stânga, cât si la dreapta. Reactia adversã a Stângii – dar mai ales a stângistilor infestati de political corectness – este de la sine explicabilã si asteptatã. Cea dinspre Dreapta, insã, va fi declansatã de viziunea “originalã” a autorului asupra temei si mai cu seamã de o serie de judecãti de valoare pe care le face pe seama Dreptei de ieri si de azi. Bogdan George Rãdulescu aratã si care sunt, din punctul sãu de vedere, orientãrile pentru constructia unei noi Drepte in România de astãzi, repere care suportã destule obiectii. Pentru cã aici ne-am propus doar un scurt semnal editorial, vom reveni cu o amplã analizã asupra cãrtii.

Ion Vlãducã, Firmilian Gherasim,

Ortodoxia si eroarea evolutionistã

Editura Scara combate, prin brosura Ortodoxia si eroarea evolutionistã (2002), serios si credibil, cu argumente stiintifice, unei teorii care bulverseazã de prea multã vreme intreaga lume.

Volumul biofizicianului Firmilian Gherasim (astãzi monah) si al matematicianului Ion Vlãducã aratã cã evolutionismul, în întelegerea lui strict stiintificã, este întesat de erori de logicã si de neadevãruri. Lista cu cele mai frecvente 13 erori de logicã în rationamentele evolutioniste ne îndreptãtesc sã spunem cã omului i s-a întâmplat ceva grav: bolile sufletesti ale umanitãtii îi atacã deja creierul, ratiunea. Ni se explicã cã evolutionismul este de douã feluri: ateist – care afirmã cã speciile de animale s-au transformat unele in altele, in miliarde de ani, de la formele unicelulare pânã la om; si teist – erezia care sustine ca evolutia speciilor s-a petrecut prin lucrarea directã a lui Dumnezeu. Autorii demonteazã ambele ipoteze cu instrumente stiintifice.