numarul 6, august 2003

“Mergem” spre economia de piata?

Raportul anual al Comisiei Europene privind România, care va fi prezentat pe 5 noiembrie a.c., reprezinta un element-cheie pentru evaluarea obiectivului de aderare la Uniunea Europeana în 2007. Incheierea negocierilor de aderare în octombrie 2004 depinde, în mare masura, de acordarea statutului de “economie de piata functionala”. Din pacate, România este singura dintre statele candidate care nu a primit acest statut. Declaratiile recente ale comisarului european pentru extindere, Günther Verheugen, nu par a fi deloc optimiste, din cauza ritmului lent al reformelor structurale din economia româneasca.

Prin definitia sa, criteriul economic - “o economie de piata functionala si capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei UE” - consacra rolul major pe care politica concurentei îl ocupa în functionalitatea unei economii de piata. De altfel, în cadrul negocierilor cu UE, capitolul 6 “Politica în domeniul concurentei” prezinta o caracteristica speciala, fiind singurul capitol pentru care conformitatea cu acquis-ul comunitar trebuie sa fie integral aplicabila în momentul încheierii sale si nu în momentul aderarii.

Principiile cuprinse în Tratatul Uniunii Europene stipuleaza ca statele membre ale comunitatii europene vor adopta o politica economica “condusa conform respectului unei economii de piata deschisa, cu libera concurenta”. Politicile concurentei urmaresc protejarea si dezvoltarea unei concurente eficiente pe piata comuna europeana.Cadrul legislativ comunitar se concentreaza pe patru domenii principale de actiune: eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzurilor de pozitie, controlul fuziunii firmelor, liberalizarea sectoarelor economice sub forma de monopol si monitorizarea subventiilor acordate de catre stat, obiectivul fiind eliminarea distorsiunilor care pot afecta concurenta pe piata interna. Competenta care trateaza aceste probleme o are Comisia Europeana iar, în anumite cazuri, aceasta autoritate este aplicata împreuna cu jurisdictia autoritatilor de concurenta a statelor membre. În ceea ce priveste controlul fuziunilor si controlul subventiilor acordate de statele membre, autoritatea apartine exclusiv Comisiei Europene. Capitolul 6 privind “Politica în domeniul concurentei” cuprinde, formal, doua parti: legislatia anti-trust si ajutorul de stat. Daca pentru legislatia anti-trust, statele candidate nu au întâmpinat mari dificultati, domeniul ajutoarelor de stat este unul deosebit de sensibil, ridicând cele mai multe si dificile probleme. Criteriul european - stabilit în cadrul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000 - prevede ca ajutorul de stat este interzis, iar Comisia Europeana solicita statelor candidate ca aceasta regula sa fie aplicabila cu mult înainte de data aderarii. Astfel, CE urmareste ca firmele nationale sa se “obisnuiasca” sa actioneze fara sprijinul statului, pentru a nu se confrunta cu mari dificultatii în momentul intrarii efective pe piata interna. Exista si exceptii de la respectarea acestui criteriu, ajutorul de stat fiind acceptat în cazul acordarii sale în domenii strict precizate, cum pentru dezvoltarearegionala sau pentru salvarea si restructurarea unor sectoare aflate în dificultate.

Raportul de tara pe anul 2002 privind România al Comisiei Europene arata ca “în ceea ce priveste concurenta, legislatia româneasca este în linii mari armonizata cu prevederile acquis-ului comunitar”, dar subliniaza necesitatea întaririi capacitatii de aplicare a legislatiei precum si “transpunerea unor reguli substantiale” în ceea ce priveste ajutorul de stat. În acest sens, Raportul Comisiei recomanda o abordare mai ferma si pro-activa pentru a aplicarea efectiva a regulilor. Potrivit calendarului stabilit cu Comisia Europeana, în acest moment, armonizarea legislatiei românesti în domeniul concurentei consemneaza, însa, întârzieri (amendarea Legii privind ajutorul de stat trebuia realizata în primul semestru al acestui an), fapt care poate afecta serios sansele României de a obtine anul acesta statutul de economie fuctionala de piata din partea Comisiei Europene.

Sub presiunea redactarii de catre expertii Comisiei Europene a Raportului de tara pe 2003, Guvernul a initiat, de curând, Proiectele de lege privind modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cele doua proiecte de lege trebuind a fi adoptate cât mai curând în Parlament. Cu toate ca modificarile aduse Legii concurentei si Legii ajutorului de stat se afla în conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar, eficienta acestor acte normative depinde, cu precadere, în ceea ce priveste problematica ajutorului de stat, de capacitatea de aplicare simultana a acestora cu Legea falimentului, de întarirea disciplinei financiare si de privatizare. Înainte insa de a fi aplicate, proiectele de lege trebuie sa fie adoptate. Armonizarea legislatiei în domeniul concurentei reprezinta unul dintre criteriile cele mai importante (daca nu, poate, cel mai important) care stau la baza întocmirii unui Raport favorabil din partea Comisiei Europene.

Neobtinerea statutului de “economie functionala de piata” ne poate pune în situatia delicata de a spera nu atât în respectul partenerilor nostri europeni, cât în milostenia lor.

Alexandru Boer