numarul 2, aprilie 2003

Intunecatul prezent si incertul viitor al presei independente din Republica Moldova

Concluziile unui raport asupra starii mass media independente din Republica Moldova - efectuat de Doug Cosper, de la Knight International Press -, dat publicitatii recent, sunt extrem de grave. In Basarabia nu se poate vorbi despre o reala indepedenta a presei pana cand nu se va petrece o imbunatatire a climatului economic. In acest timp, pentru a struni presa nesupusa, guvernul nu se da inapoi de la santaj, presiuni economice, arestari abuzive si agresiuni asupra unor ziaristi incomozi. Oricum, cele mai influente institutii media sunt deja sub controlul Puterii de la Chisinau.

Raportul lui Cosper este rodul a 11 zile de interviuri cu 20 de jurnalisti, profesori de jurnalism si analisti, desfasurate in Chisinau, intre 27 ianuarie si 6 februarie a.c., la solicitarea Centrului pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova. Studiul nu se pretinde unul exhaustiv, ci o prezentare succinta a provocarilor care au loc in procesul de dezvoltare a presei moldovenesti independente, din punctul de vedere al celor intervievati.

Jurnalistii intervievati de Doug Cosper au afirmat ca doua sunt cauzele de inhibare a dezvoltarii presei in Moldova: o economie slaba si un guvern comunist ostil pe fata libertatii de exprimare.

Potrivit lui Doug Cosper, in Republica Moldova nimeni nu este atat de naiv incat sa-si inchipuie ca economia precara, inabusitoare pentru mass media, ar putea sa se redreseze curand. Aceasta constatre ii impinge pe patronii si sefii de ziare la felurite compromisuri cu Puterea, care poate dirija importante fonduri spre publicatiile prietene. De aceea, intre cele 94 de ziare din republica, nu exista nici un cotidian adevarat. Trei publicatii apar de patru ori pe saptamana si se intituleaza cotidiene. Tirajele, neauditate, variaza intre 30.000 de exemplare si cateva sute de exemplare. Cele mai populare saptamanale se citesc in doar cateva mii de exemplare. Cam o duzina dintre cele mai viabile se bat pentru piata din Chisinau.

Exista noua servicii de stiri de televiziune in Capitala, dominate autoritar la capitolul audienta de catre postul guvernamental TV Moldova, singurul, de altfel, care emite, in toata tara.

Cele 22 de posturi de radio sunt net dominate de audienta postului oficial al statului Radio Moldova. In aceste conditii, orice opinie neconforma cu politica oficiala poate fi inabusita, iar obedienta – rasplatita.

Cei interveivati pentru intocmirea raportului sustin ca actualul guvern de la Chisinau inclina - cum altfel? - spre teoria comunista conform careia mass media exista pentru a servi statul (a se citi partidul).

Salarii de 20 de dolari

Intr-un stat in care, potrivit analistilor economici, peste 50% din cetateni traiesc cu mai putin de doi dolari pe zi (o slujba la stat este platita cu aproximativ 20 de dolari pe luna), nu sunt bani nici pentru presa.

Aproximativ un milion din cei 4,5 milioane de locuitori ai republicii sunt la munca in strainatate. Banii trimisi acasa alimenteaza economia subterana (60% din afaceri sunt facute pe piata neagra).

Una peste alta, "toata lumea supravietuieste, dar nimeni nu stie cum" - potrivit reporterului de televiziune Arthur Corghencea.

Piata de publicitate este foarte mult influentata de politica in Republica Moldova, afirma Val Butnaru, directorul Jurnalului de Chisinau. In vreme ce ziarul Flux, de pilda, care este tiparit intr-un tiraj de 30.000 de exemplare, are una-doua reclame pe editie, ziarele care sprijina guvernul, chiar daca sunt editate intr-un numar mult mai mic de exempalre, sunt pline de reclame platite. "Nimeni nu indrazneste sa cumpere publicitate intr-un ziar al opozitiei", explica Val Butnaru. Guvernul poate face mari necazuri omului de afaceri care ar incalca embargoul.

In plus, piata de publicitate este acaparata de ziarele in limba rusa, in principal pentru ca afacerile din Moldova sunt conduse de la Moscova. Acest fatp se adauga motivelor pentru care intre presa de limba romana si cea de limba rusa exista un conflict subtil dar permanent. Totusi, ziarele rusesti au incercat sa tipareasca editii in limbna romana si invers, dar inititivele nu au avut succes.

Un alt neajuns in privinta dezvoltarii unei presei independente este acela ca piata nu incurajeaza expansiunea in zonele rurale, deoarece 80% din economie se afla in Chisinau. Ziarele din provincie se bucura de reputatia de a fi mai indfependente decat cele din capitala, dar acolo nu prea este loc pentru profit. Desigur si distributia este si mai dificila dincolo de Chisinau.

Riscurile meseriei

Abuzurile si agresiunile impotriva jurnalistilor independenti nu sunt putine. Valeriu Saharneanu, presedintele Uniunii Ziaristilor din Moldova, a fost batut in fata casei sale, in noaptea de dinaintea alegerilor din 1994. A stat doua luni in spital, iar atacatorii nu au fost identificati. Saharneanu a declarat ca "din anul 2000 este o adevarata pedeapsa sa lucrezi ca jurnalist independent".

Rcent, Sergiu Afanasiu, redactor sef al saptamanalului Accente, a fost batut de doi barbati cu bate de baseball in fata locuintei sale. Inainte de bataie fusese arestat pentru 16 zile, sub acuzatia de luare de mita. In cele din urma, acuzatiile au fost retrase. Necazurile i-au fost pricinuite de o serie de anchete jurnalistice prin care dezvaluia coruptia de la nivel guvernamental.

Cu toate necazurile care decurg din profesia de ziarist independent, nici unul dintre cei intervievati nu se gandea sa demisioneze sau sa se intoarca la modelul sovietic - prezent in institutiile de presa controlate de guvern.

Calificati la locul de munca

Sandu Cantar, jurnalist la agentia de presa Basa-Press si colaborator al BBC, a declarat cu referire la standardele profesionale ale jurnalismului din Moldova : ”Daca ar trebui sa formez o echipa de jurnalisti profesionisti, poate as gasi 20 in toata tara”. El caracterizeaza nivelul de profesionalism in breasla ca fiind unul foarte slab. De altfel, singura organizatie de pregatire profesionala din Moldova este Centrul pentru Jurnalism Independent. Majoritatea jurnalistilor s-au calificat ”la locul de muca”. Oricum ziaristii pretind ca au invatat mai multe dintr-o luna de practica decat in doi ani de scoala.

”Ca si intr-o mai mica masura in Romania, educatia jurnalistica in Moldova este aproape in intregime teoretica si cursurile sunt tinute de profesori care nu au experienta in jurnalism ori au lucrat in presa sub modelul sovietic”.

Concluzii

Raportul lui Doug Cosper conchide ca, desi spiritul unei prese independente exista in Moldova, vor mai trece cel putin cativa ani pana ce dezvoltarea mass media in acest stat va intra pe o linie ascendenta. In primul rand, independenta presei este legata de revigorarea economica. Aceasta revenire a economiei moldovene nu pare a fi posibila in regimul comunist, sub care toti indicatorii au avut o scadere dramatica.

Toti ziaristii chestionati de Doug Cosper au fost de parere ca alegerile din 2005 vor fi castigate tot de comunisti. Astfel ca supravietuirea presei independente este incerta.

Ioan Furtuna